Sunt convins că discuțiile recente din spațiul public despre taxa “pe lăcomie”, despre ROBOR și despre mult așteptatul buget al României au deschis apetitul cititorului pentru discuții despre economie. Și cum totul pare să închidă la inflație, vă propun să discutăm un pic despre aceasta.

În definitiv, ce este inflația? DEX-ul definește inflația ca fiind “fenomen constând în creșterea cantității de hârtie-monedă, care nu mai are acoperire în aur și mărfuri, ducând astfel la scăderea puterii de cumpărare a banilor.” În timp ce banii din ziua de azi nu mai au o acoperire fixă în aur, ideea de bază rămâne adevărată.

Când cantitatea de bani disponibilă e mai mare decât cantitatea de mărfuri disponibilă, apare acest fenomen de inflație, care duce la scumpirea generalizată a produselor. De ce? Deoarece dacă eu am bani, și vecinul are bani, și știm sigur că banii noștri se vor davaloriza, ne vom duce să-i cheltuim desigur, să ne schimbăm mașina sau televizorul.

Inflația mare este inamicul celor care economisesc, și mai ales a celor care țin banii la saltea, deoarece duce la erodarea puterii de cumpărare. Practic, 100 de lei în 2019 nu înseamnă 100 de lei în 2020. Dacă inflația se situează în decursul anului 2019 la un nivel de 5%, 100 de lei în 2019 sunt echivalentul a 95 lei în 2020.

Multă lume nu înțelege inflația deoarece nu îi afectează direct. Nu o vezi, dar o simți. Nu e un impozit care trebuie plătit periodic, deși îl plătim periodic, de fiecare dată când scoatem bani din portofel. Deși e calculată la un coș de produse pe care individul îl consumă conform statisticilor, e diferită de la om la om. Un vegetarian spre exemplu, nu va simți inflația cărnii de porc.

Inflația afectează economia în multe feluri, pozitive și negative. În timp ce o inflație moderată e de dorit, deoarece stimulează deținătorii de bani să-i pună la treabă, să-i investească, pentru a-i înmulți, o inflație prea mare e de evitat deoarece ar eroda puternic puterea de cumpărare și ar cauza o acumulare accelerată a bunurilor, în ideea că prețurile vor crește puternic pe viitor. În același timp, fenomenul invers al inflației, deflația, este iarăși de evitat, deoarece presupune întărirea puterii de cumpărare a banilor. Cine ar mai fi tentat să facă investiții când banii se apreciază de la zi la zi? În situații de deflație cash-ul e rege, iar cei ce dețin cash își permit din ce în ce mai multe lucruri, pe măsură ce banii lor se apreciază.

Iată doar o parte a datelor cu care o Bancă Națională sau Centrală trebuie să jongleze. Mandatul unei Bănci Naționale este stabilitatea prețurilor, și prin asta se înțelege o inflație mică și sigură. Astfel, dobânda de referință pe care o Bancă Centrală o impune în piața bancară nu poate devia foarte mult de la inflația pe care Banca o țintește, sau față de inflația înregistrată. Desigur că, în fața unei economii care dă semne de supra-încălzire, o Bancă Centrală poate tempera mult mersulul lucrurilor crescând nivelul dobânzii de referință mult peste nivelul inflației, cum și reciproca e valabilă: atunci când economia performează mult sub nivelul său optim, o Bancă Națională/Centrală poate ține nivelul dobânzii mult sub nivelul inflației,  obligând astfel deponenții în bănci să-și retragă banii și să-i pună la treabă, asumându-și astfel riscuri și investiții în economia reală, ceea ce restartează economia.

Asta este ce poate face o Bancă Națională, însă așa cum am văzut în ultimii ani, atât în Europa, cât și în SUA, Banca nu poate face minuni de una singură. Este nevoie de o cooperare între politica monetară, care are efecte limitate, dar și de politica fiscală. Ideal ar fi să avem măsuri complementare, astfel încât niciuna din cele două să nu prezinte dezechilibre evidente.

Inflația e precum pasta de dinți: odată ce-a ieșit din tub e foarte greu de pus înapoi. Iar măsurile de a crea bunăstare fără o creștere de productivitate, aduc exact asta, inflație. În final acele creșteri vor fi prinse din urmă de evoluția prețurilor și chiar vor fi topite de acestea. Produsul rezultat însă va fi plătit de toți, deoarece ajustarea va fi dureroasă.

Iată de ce produsele pe care le consumați periodic se tot scumpesc. Din cauza inflației, inamicul banilor care stau degeaba. Și iată de ce banii trebuie puși la treabă, cu toate riscurile aferente. Fiindcă a îi ține relaxați, la saltea sau în contul bancar (imaginați-vă cum stau ei tolăniți la soare în timp ce dumneavoastră munciți din greu pentru ei) duce la diminuarea lor.

Iar ca să fac lucrurile să pară și mai dramatice, imaginați-vă vă rog că cei 100 de lei de care am vorbit mai devreme sunt ținuți undeva “sigur” timp de 10 ani, perioadă în care inflația medie a fost tot de 5% pe an.

La sfârșitul perioadei vor valora 59 de lei.

Așadar, pentru cei ce nu vor să depindă de ce le mai poate oferi Statul la bătrânețe, pentru cei ce doresc să-și constituie propiul fond de zile negre, de vacanțe, de mașină, sau cel mai important, de pensie, iată de ce este extrem de important să investiți, nu doar să economisiți, și să investiți la rate medii mai mari decât inflația.

Fondurile de investiții reprezintă soluții pentru toate nevoile noastre investiționale în prezent, iar pe măsură ce timpul trece vor deveni și mai interesante și mai ușor de accesat. Ne putem construi un portofoliu cu care să ne simțim confortabil și care să pună banii să lucreze pentru noi, nu invers. Investiții inspirate va doresc!

 

Adrian Anghel, Head of Sales

Avertisment

Acest articol are caracter pur informativ și prezintă opinii personale ale autorului. Articolul nu reprezintă o recomandare de investiții din partea OTP Asset Management România SAI S.A. sau o ofertă fermă de a contracta produsele financiare la care face referire acesta. De asemenea, articolul nu reprezintă o consiliere financiară personalizată cu privire la investiții sau consiliere fiscală/juridică. OTP Asset Management România SAI S.A. nu este responsabilă în privința potențialelor pierderi rezultate în urma tranzacțiilor desfășurate în concordanță cu ideile exprimate în acest articol. Deși informațiile prezentate au fost verificate cu atenție, OTP Asset Management România SAI S.A. nu este responsabilă pentru informațiile prezentate în acest document, acestea putând fi modificate fără nicio notificare prealabilă. Vă atenționăm că valoarea investiției dumneavoastră poate crește sau poate scădea în timp, iar performanțele anterioare nu reprezintă o garanție a realizărilor viitoare. Nu este permisă preluarea informațiilor din acest articol fără precizarea sursei.