Cea mai recentă pasiune a fiicei mele este jocul de Monopoly. În încercarea de a o învăța despre bani, active și proprietăți și rostul lor în viețile noastre am încurajat-o să jucăm cu toții acest joc popular, care dezbină familiile din 1935.

Povestea mai puțin știută despre Monopoly este că a fost creat și patentat de către Elizabeth Magie* în 1903, o femeie progresistă pentru acele vremuri.

Rolul ei în istoria jocului s-a șters cu timpul, însă ideea de la care a plecat Elizabeth a fost de a rezolva o parte din problemele acelor vremuri. Acum mai mult de un secol diferențele sociale erau atât de mari, atât de venituri cât și de monopoluri, încât era greu de crezut că o femeie necunoscută care lucra ca dactilograf să le poată rezolva. Asta nu a împiedicat-o să încerce.

La sfârșitul secolului 20, jocurile de masă deveniseră din ce în ce mai comune în sânul familiilor de clasă mijlocie, așa că reprezentau mijlocul perfect prin care Lizzy își putea transmite ideile. Așa că s-a pus pe treabă, în fiecare seară după serviciu pentru a crea jocul ei.

Acest joc dispunea de elementele care pot aduce succesul și eșecul în lumea reală, dar și obiectivul pe care specia umană pare să-l aibă, acela de a acumula avere. Ar fi putut foarte bine fi denumit Jocul vieții.

Jocul lui Lizzy avea bani, proprietăți și acte de proprietate, jucătorii se puteau împrumuta la bancă sau între ei, și în sfârșit trebuiau să plătească taxe. Spre deosebire de alte jocuri de masă, jocul ei avea o cărare pe care jucătorii trebuiau să o urmeze pentru a încercui tabla de joc. Existau cartiere, mai sărace sau mai bogate, precum și un omagiu adus economistului preferat al lui Lizzy, Henry George, al căror teorii despre taxarea bogătașilor au inspirat jocul. De asemenea, mai conținea și un Penitenciar, Lizzy fiind probabil persoana care a trimis cei mai mulți oameni din istorie în pușcărie.

De unde se dorea un model de îndreptare a tendințelor pe care societatea le avea, s-a transformat în exact opusul. În jocul inițial existau spații destinate mâncării și adăpostului, și pe măsură ce se plimbau pe tablă jucătorii munceau și câștigau salarii. De fiecare dată când ajungeau la spațiul Planeta mamă, jucătorii primeau 100$ în salarii. Cei ce rămâneau fără bani ajungeau la Azil. Dacă ajungeai pe proprietatea altcuiva erai trimis la Penitenciar unde trebuia să stai până iți terminai pedeapsa sau plăteai 50$.

Lizzy a dezvoltat două seturi de reguli, unul în care scopul era să formezi monopoluri și să-ți strivești concurența și cel despre care am vorbit mai sus, anti-monopolist. Ce stil de joc a prevalat știm cu toții.

Așadar, în scopul de a învăța despre bani, proprietăți și investiții, am cumpărat varianta pentru copii a jocului, cu reguli mai ușoare față de cel pentru adulți iar fetița mea a învățat varianta monopolistă a jocului. A memorat toate cartonașele pe de rost, știe toate proprietățile și a înțeles scopul jocului pe care îl jucăm cu plăcere în familie, regula #1 fiind că rămânem prieteni și după joc.

Jocul în varianta de copii e gândit să se termine atunci când primul jucător rămâne fără bani, și apoi se numără banii pentru a vedea cine câștigă. Așadar, nu durează foarte mult, la fel ca răbdarea publicului țintă.

Într-o seară ne-am întrecut cu măsura însă. Am ajuns la performanța de a juca aproape o oră la un joc în trei, joc la care soția mea părea ca pierzătoare. Deși avea destul de multe proprietăți pe tabla de joc, cash mai avea puțin, spre deloc. Prin urmare avea șansele cele mai mari de a opri jocul.

Numai că, surprinzător, nu a pierdut. Investițiile ei făcute în mare viteză au început să dea roade, și atât eu cât și fiica noastră am început să-i plătim chirie după chirie. În curând bilanțul ei se echilibrase în timp ce al nostru suferea teribil. Cel mai lung joc de Monopoly a luat o turnură incredibilă și s-a terminat cu soția mea câștigătoare, după ce era la un pas să piardă!

Făcând o comparație cu viața reală, poate a avea cash în cont, portofel sau buzunar ne dă o stare de siguranță. Poate veniturile lunare ne acoperă cheltuielile zilnice, cele lunare, hobby-urile, viciile și micile răsfățuri și atunci nici nu simțim nevoia unei surse de venit suplimentar. Poate că a avea bani, numerar sau bani pe card a devenit o armură modernă cu care ne îmbrăcăm când ieșim în lume.

Însă în niciun caz nu vom câștiga la sfârșitul jocului dacă stăm pe cash. Poate că ne dau siguranță în prezent, dar banii neinvestiți se vor pierde. Fie prin erodare, fie prin cumpărături excesive și inutile.

E timpul să învățăm ceva până și varianta monopolistă a jocului Monopoly ne poate învăța: că banii sunt făcuți pentru a fi puși la treabă. Spre a fi investiți și pentru a ne asigura venituri pasive din surse cât mai diferite.

În timp ce investițiile în imobiliare sunt de departe preferate în România, acestea fiind palpabile, ușor de înțeles și comune, ele prezintă costuri de întreținere, de tranzacționare și sunt în mare parte greu de lichidat. În plus prezintă un risc nediversificabil, sectorial, al pieței imobiliare.

Fondurile de investiții reprezintă cel mai ușor fel de a investi. Sunt disponibile pretutindeni, pot fi răscumpărate în orice zi lucrătoare, prezintă comisioane mici, sunt diversificate pe zeci sau sute de instrumente sau chiar clase de active și pot capta creșterea economică, sau pot livra randamente stabile, în funcție de nevoile fiecăruia. În plus, nu aveți nevoie de sume mai mari de 50 de RON, EUR sau USD pentru a investi, în funcție de moneda fondului.

Vă invit să vă documentați despre ce produse de investiții vi se potrivesc dumneavoastră aici și vă invit să puneți banii să muncească pentru voi. Nu invers!

Și așa cum bine spunea cineva, corăbiile sunt în siguranță în port. Însă nu pentru asta sunt făcute.

 

*https://www.theguardian.com/lifeandstyle/2015/apr/11/secret-history-monopoly-capitalist-game-leftwing-origins

 

Adrian Anghel, Head of Sales

Avertisment

Acest articol are caracter pur informativ și prezintă opinii personale ale autorului. Articolul nu reprezintă o recomandare de investiții din partea OTP Asset Management România SAI S.A. sau o ofertă fermă de a contracta produsele financiare la care face referire acesta. De asemenea, articolul nu reprezintă o consiliere financiară personalizată cu privire la investiții sau consiliere fiscală/juridică. OTP Asset Management România SAI S.A. nu este responsabilă în privința potențialelor pierderi rezultate în urma tranzacțiilor desfășurate în concordanță cu ideile exprimate în acest articol. Deși informațiile prezentate au fost verificate cu atenție, OTP Asset Management România SAI S.A. nu este responsabilă pentru informațiile prezentate în acest document, acestea putând fi modificate fără nicio notificare prealabilă. Vă atenționăm că valoarea investiției dumneavoastră poate crește sau poate scădea în timp, iar performanțele anterioare nu reprezintă o garanție a realizărilor viitoare. Nu este permisă preluarea informațiilor din acest articol fără precizarea sursei.