„Dați un leu pentru ateneu” era o lozincă celebră pe vremuri. Adaptat puțin la zilele noastre, știu, titlul sună intrigant. Totuși sper că cititorul să aibă răbdare în acest articol pentru a-mi putea demonstra raționamentul.

Ideea de la care am plecat de data asta mi-a venit (ca de obicei!) citind presa națională și internațională, și anume dând întâmplător peste un articol care se numea Ce taxe de școlarizare au cele mai importante universități de stat din București”.

Preocuparea mea principală în ultima perioadă este de a aduce fondurile de investiții în situații concrete în viețile fiecărei persoane cu care mă întâlnesc și de a le arăta cum pot ele contribui pe termen scurt, mediu sau lung la bunăstarea lor. Fie materială, fie spirituală. Căci este bine să ai niște bani albi pentru zile negre, pe care știi că te poți baza, nu? Iar în ziua de azi, în care copiii sunt atât de competitivi, învață limbi străine de mici, limbaje de programare și au parte de cea mai bună educație, cu siguranță că dorim să-i ducem mai departe decât am fost noi, și cu siguranță că educația superioară nu trebuie să le lipsească. În fond, așa vor avea parte în acest viitor incert de cele mai bune șanse la dezvoltare personală, la salarii mari și job-uri interesante.

Așadar, de data asta îmi propun să vă arăt cum o mică-mică parte din bugetele noastre, bani pe care nici nu știm pe ce îi cheltuim, pot schimba povara pe care o avem avea în momentul în care copiii vor ajunge în etapa studiilor superioare. Aflăm din articolul mai sus menționat că cei peste 100.000 de studenți din București vor plăti în medie circa 4.000 de lei pentru fiecare an de școlarizare. Desigur, sumele diferă de la universitate la universitate, dar haideți să lucrăm cu această cifră momentan. 4.000 de lei/an.

Vă propun să aflăm împreună care este cea mai mica sumă de bani necesară pentru investiție lunară, pentru a putea acoperi aceste costuri anuale, care, să recunoaștem, în România sunt încă extrem de mici în comparație cu universitățile internaționale. Problema noastră se rezolvă în 2 pasi, de la capăt, precum un puzzle. Ne propunem să privim imaginea de ansamblu ca să vedem de unde începem.  Urmează partea de calcule peste care cititorul obosit poate sări, trecând direct la concluzii.

Prin urmare ne propunem să plătim timp de 5 ani câte 4.000 de lei pe an și la sfârșit să râmânem fără niciun ban. Prezumția de la care plecăm este că banii noștri vor fi investiți la o rată de 5% pe an. Așadar la începutul cursurilor vom avea nevoie de 18.183.80 RON, bani din care scoatem câte 4.000 de RON pe an și din ce rămâne, investim la o rată de 5% pe an ne vor da cei 4000 ron/an de care avem nevoie, la începutul anului.

Observați că suma este mai mică decât cea la care vă așteptați, de 5 x 4.000 RON (20.000 RON) deorece, chiar și în această perioadă banii lucrează, cu 5% pe an mai exact. Asta a fost prima parte a soluției la problema noastră.

Mai departe, partea a doua, de ce sumă avem nevoie lunar să economisim pentru a ajunge la suma de mai sus, sumă necesară pentru a trimite un copil la facultate în România? Presupunând că reușim să investim tot la un randament de 5% pe an și că investim lunar timp de 18 ani, rezultă că vom avea nevoie de 52.07 RON pe lună pentru a ajunge la obiectivul nostru investițional.

Unii dintre dumneavoastră vor fi văzut deja că suma aceasta de 52.07 RON adunată în fiecare lună timp de 18 ani însumează cam 11.247 RON. Diferența până la suma de bani de care avem noi nevoie, 20.000 de RON, este dată de….? Felicitări, tocmai ați aflat puterea dobânzii compuse sau a 8-a minune a lumii așa cum o numea Albert Einstein. La carduri de credit vă este luată, la investiții vă este dată.

Multă lume nu înțelege această putere fiindcă este greu de conceput. Dacă majoritatea oamenilor nu au probleme în a răspunde că 8×8 fac 64, mai nimeni nu știe că 8 la puterea a 8-a fac 16.777.216. Dar înțelegeți ideea. Banii plasați pe un orizont de timp lung, cu un randament decent, produc alți bani. Și banii aceia produc bani și așa mai departe.

Mulți oameni cu care discut caută îmbogățire rapidă. Ponturi pe bursă, tunuri, următoarea criză – ca să poată cumpăra la 50% apartamente și terenuri-, bitcoin, ethereum și alte criptomonede care să se înzecească într-o săptămână. Avem exemple de success, oameni ca Warren Buffett, care s-au îmbogățit ușor și sigur, dar nimeni nu vrea să audă „investește lunar și ține banii investiți”. Din păcate rețete sigure, cu randamente spectaculoase, nu există. Asta e cea mai importantă lecție pe care o pot învăța investitorii din România.

Investitorii primesc un randament în plus față de depozitul bancar fiindcă își asumă un risc în plus. Altfel, de ce v-ar remunera cineva suplimentar?

Am vrut să vă arăt practic, cum o sumă mică investită corect cu o recurență lunară poate schimba lucrurile. Poate face diferența dintre o educație medie și una superioară, dintre un job prost plătit și un job bine plătit, dintre o viață fericită și o viață cu griji. Copiii care au parte de educație superioară sunt, statistic, mai bine plătiți decât semenii lor cu studii medii, au acces la oportunități de carieră impresionante, sunt cei care vor întâmpina mai puține probleme în a-și găsi locuri de muncă, datorită plusului de educație primit.

Suma de mai sus, de 52 de lei pe lună, diferă foarte tare în funcție de randamentul dorit. Alegerea mea de 5% pe an poate fi obținută teoretic dintr-o varietate de portofolii cu risc mediu, însă orizontul de timp ales, de 18 ani atenuează volatilitatea. Vrem mai mult de 5%? Putem aloca o parte mai mare acțiunilor în cadrul portofoliului, și atunci suma depusă lunar nu ar fi de 52 de lei, ci mult mai mică. Însă am gândit un scenariu de investiții care să poată fi atins de toată lumea care are un cont bancar deschis în ziua de azi, și implicit acces la fonduri de investiții.

Aceia dintre dumneavoastră care au copii știu că alocația primită de la stat este în sumă de 84 de lei pe lună. Așadar, numai o parte din alocație, nici măcar toată alocația, dacă am investi-o, am putea trimite un copil la facultate. Vă dați seama la ce sume am putea ajunge dacă am investi 5-10% din veniturile lunare?

Oricare dintre noi poate schimba destinul copilului său cu doar 52 de lei pe lună. Cel mai probabil, sumă de bani echivalenta cu maruntul primit ca rest de la cumpărături, într-o lună. Banii de un prânz în oraș. O sticlă de vin. Cafelele cumpărate de la colțul străzii timp de câteva zile. O sumă pe care o cheltuim fără să ne dăm seama pe ce de obicei.

Și putem face mult mai multe cu banii nostri decât facem acum. Haideți să ne întrebăm consilierul bancar despre cum putem obține asta!

Noi vă așteptăm să vă alegeți fondul potrivit pentru dumeavoastră, și așa cum spunea și colegul meu Dan, într-un articol recent pe blog, educația financiară este extrem de importantă pentru noi și pentru copiii nostri. Vă îndemn pe voi, cititorii acestui blog, să duceți informația mai departe în cercurile voastre de influență pentru a beneficia cu toții de un nivel de trai mai bun.

 

Adrian Anghel, Head of Sales

 

AVERTISMENT

 

Acest articol are caracter pur informativ și prezintă opinii personale ale autorului. Articolul nu reprezintă o recomandare de investiții din partea OTP Asset Management România SAI S.A. sau o ofertă fermă de a contracta produsele financiare la care face referire acesta. De asemenea, articolul nu reprezintă o consiliere financiară personalizată cu privire la investiții sau consiliere fiscală/juridică. OTP Asset Management România SAI S.A. nu este responsabilă în privința potențialelor pierderi rezultate în urma tranzacțiilor desfășurate în concordanță cu ideile exprimate în acest articol. Deși informațiile prezentate au fost verificate cu atenție, OTP Asset Management România SAI S.A. nu este responsabilă pentru informațiile prezentate în acest document, acestea putând fi modificate fără nicio notificare prealabilă. Vă atenționăm că valoarea investiției dumneavoastră poate crește sau poate scădea în timp, iar performanțele anterioare nu reprezintă o garanție a realizărilor viitoare. Nu este permisă preluarea informațiilor din acest articol fără precizarea sursei.