Deceniul pierdut industria fondurilor de investiții

Conform literaturii de specialitate sintagma “deceniul pierdut” este un termen inventat inițial pentru a se referi la criza economică de un deceniu din Japonia anilor 1990. Economia Japoniei a crescut fulgerător în deceniile care au urmat celui de-al Doilea Război Mondial, atingând apogeul în anii 1980 cu cel mai mare produs național brut (PNB) pe cap de locuitor din lume.

Pentru a ajuta la compensarea dezechilibrelor comerciale globale, Japonia s-a alăturat altor mari economii mondiale prin Acordul Plaza în 1985.

În conformitate cu acest acord, Japonia a început o perioadă de politică monetară relaxată la sfârșitul anilor 1980. Această politică monetară liberă a dus la creșterea speculațiilor și la o creștere vertiginoasă a bursei și a evaluărilor imobiliare. La începutul anilor 1990, pe măsură ce a devenit evident că bula era pe cale să izbucnească, Ministerul de Finanțe din Japonia a crescut ratele dobânzilor și, în cele din urmă, bursa s-a prăbușit și a început o criză a datoriilor, stopând creșterea economică și ducând la ceea ce este acum cunoscut sub numele de Deceniul Pierdut.

În anii 1990, creșterea Produsului Intern Brut (PIB) al Japoniei a fost în medie de 1,3%, semnificativ mai scăzut în comparație cu alte țări membre G-7. Economiile gospodăriilor au crescut, însă această creștere nu s-a tradus în cerere, ceea ce a dus la deflație pentru economie.

Astfel, pe parcursul anilor ’90 creșterea economică a Japoniei a fost una slabă, economia țării înregistrând valori de creștere foarte modeste.

Și despre economia României putem spune că a înregistrat un deceniu pierdut, respectiv anii ’90, dar dintr-un cu totul alt motiv decât Japonia. Ieșirea din comunism a României cu o economie nefuncțională, lipsa de capital autohton, un mediu politic zbuciumat dominat de forțe politice conservatoare, corupția și pe alocuri incompetența au făcut ca România să bată pasul pe loc pe parcursul anilor ‘90.

Deși am făcut o introducere mai lungă la acest articol, nu despre performanța economică a Japoniei sau a României vreau să vă vorbesc. Continuând ultimele postări referitoare la industria fondurilor deschise de investiții din România aș vrea să vă atrag atenția asupra graficului de mai jos.

Se poate observa evoluția activelor sub administrare a fondurilor deschise de investiții din România, începând cu finalul anului 2013 și până în prezent.

Dacă în 2014 piața fondurilor a înregistrat o creștere semnificativă a activelor sub administrare (+38.37%), ulterior au urmat o serie de ani în care creșterea a fost mult mai mică sau chiar negativă. Un vârf de aproximativ 24,8 mld. lei s-a înregistrat în 2017, valoare care apoi a mai fost atinsă din nou (și ușor depășită) în 2021. Din păcate, evoluția activelor în 2022 a fost una foarte slabă pentru industrie.

Pe de altă parte, economia României a performat în toată această perioadă, după cum puteți observa în graficul de mai jos.

Având în vedere toate cifrele de mai sus, putem să ne punem întrebarea dacă vorbim de un deceniu pierdut pentru această industrie. Asemănarea cu ce s-a întâmplat în Japonia există, industria de asset management a crescut puternic după anii 2008 – 2009 și la un moment dat, chiar credeam că putem susține ritmuri de creștere de două cifre mai mulți ani la rând.

Cu atât mai mult cu cât averea românilor era în creștere, afirmație susținută cel puțin parțial de evoluția depozitelor populației.

Dacă facem o comparație între finalul anului 2013 și martie 2023 avem o creștere a activelor sub administrare a fondurilor deschise de investiții cu 22%, în timp ce depozitele bancare ale populației au înregistrat în aceeași perioadă o creștere de 123%.

Din păcate, industria fondurilor de investiții nu a evoluat conform așteptărilor mele și cred că sunt în asentimentul multor oameni care activează în acest sector. Având în vedere cifrele prezentate în articolele anterioare O industrie cu potențial  sau O industrie care suferă (comparații cu situația din alte țări oarecum asemănătoare cu România), dar și ținând cont de cifrele din acest articol, cred că este de datoria noastră, a tuturor stake-holder-ilor să ne punem întrebarea ce ar trebui să schimbăm, ce ar trebui să îmbunătățim pentru ca industria de asset management din România să își reia creșterea și să își atingă potențialul. Pentru că altfel vom avea un nou deceniu pierdut.

 

Dan Popovici, CEO

Avertisment

Acest articol are caracter pur informativ și prezintă opinii personale ale autorului. Articolul nu reprezintă o recomandare de investiții din partea OTP Asset Management România SAI S.A. sau o ofertă fermă de a contracta produsele financiare la care face referire acesta.  De asemenea, articolul nu reprezintă o consiliere financiară personalizată cu privire la investiții sau consiliere fiscală/juridică. OTP Asset Management România SAI S.A. nu este responsabilă în privința potențialelor pierderi rezultate în urma tranzacțiilor desfășurate în concordanță cu ideile exprimate în acest articol. Deși informațiile prezentate au fost verificate cu atenție, OTP Asset Management România SAI S.A. nu este responsabilă pentru informațiile prezentate în acest document, acestea putând fi modificate fără nicio notificare prealabilă. Vă atenționăm că valoarea investiției dumneavoastră poate creste sau poate scădea în timp, iar performanțele anterioare nu reprezintă o garanție a realizărilor viitoare. Nu este permisă preluarea informațiilor din acest articol fără precizarea sursei.

Deceniul pierdut industria fondurilor de investiții