Poate nu vă așteptați să citiți despre aceste lucruri aici, dar există și o legătură cu lumea investițiilor. Să ne gândim puțin la relații.

Omul este o ființă socială, astfel că în primul și în primul rând omul are relații cu alți oameni. Despre asta s-au scris munți de hârtie și se mai pot scrie încă pe atât de o mie de ori. Eu aș vrea să vă scriu pe scurt doar despre o parte din ce înseamnă asta. Mai exact felul în care noi alegem să ne raportăm la oamenii apropiați nouă.

Omul are tendința de lua drept bune (în engleză “to take for granted” pare mai corect) persoanele apropiate. Când suntem adolescenți ne certăm cu părinții fără să ne dăm seama că ne iubesc și că ne-au crescut, probabil cu multe sacrificii. Când suntem într-o relație cu cineva, pe măsură ce trece timpul, suntem din ce în ce mai puțin impresionați de cealaltă persoană. Vorba aia, nu mai e chiar ca la început, nu-i asa?

Și totuși care este explicația? Într-o lume ideală nu ar trebui să fie invers? Poate este o umbră a efectului Dunning-Kruger

Problema este de încredere și de așteptări. Când suntem la început într-o relație vedem doar lucrurile bune (ca atunci când suntem copii și iubim părinții mai mult și îi vedem ca pe super-eroi). Persoana care ne-a intrat în viață a făcut ceva bine sau are un ceva pentru care îl apreciem. Dar nu știm toate detaliile despre acea persoană, așa că alegem în subconștient să considerăm tot ceea ce nu știm despre acea persoană ca fiind normal, mediu sau chiar peste medie. Avem încredere că acele lucruri sunt ok, că sunt cum știm că ar trebui să fie. Dar pe măsură ce ajungem să cunoaștem mai bine și mai mult timp respectiva persoană, începem să descoperim și micile defecte. Lucrurile care nu sunt normale sau care sunt sub medie. Lucruri care ne enervează. Și chiar dacă sunt mici, acestea se acumulează pe măsură ce trece timpul, deoarece sunt multe.

Și aici creierul uman face ceva interesant. “Uită” lucrurile bune. Lucrurile pe care le aprecia înainte la persoana respectivă devin normale, banale și irelevante în aprecierea persoanei respective, chiar dacă ele nu au dispărut și chiar dacă sunt în continuare peste medie. Și în tot acest timp ne-am creat așteptările că tot ce era bine înainte să rămână cel puțin la fel de bine și că toate celelalte lucruri să se îmbunătățească. Avem așteptarea ca cealaltă persoană să fie perfectă, fără să ne dăm seama că are resurse finite, la fel ca și noi.

Și apoi poate să apară o persoană nouă în peisaj. Și fiind o persoană nouă, omul se va uita curios la toate lucrurile bune și sclipitoare care-i fură atenția. Și iarași, va considera normale sau bune toate micile detalii pe care nu le cunoaște încă. Și unii vor fi tentați să “facă upgrade”, fară să-și dea seama că și noua persoană are un întreg bagaj de lucruri mărunte care nu vor fi pe placul lor.

Din păcate această judecată nu o fac doar adolescenții și tinerii de azi care folosesc Tinder. Această judecată o fac și adulții, așa cum arată ratele în creștere a divorțurilor (nr. de divorțuri / nr. căsătorii în 1990 a fost 17% în timp ce în 2011 a fost 34%). Desigur, nu toate divorțurile au acest lucru ca motiv principal. Multe, din păcate, au.

Judecata de mai sus se aplică și în relațiile cu lucruri, nu doar cu oameni. Câți dintre noi nu au cumpărat o mașină sau un televizor sau un telefon și după (prea) puțin timp ne uităm deja după alt model, chiar dacă mașina/televizorul/telefonul respectiv(a) era perfect ok și funcționa ca în prima zi?

Poate facem la fel și cu banii. Poate uneori vrem să câștigăm mai mult fără să știm cu adevărat ce presupune asta. Poate ne luăm un job nou unde câștigăm mai mulți bani, dar pierdem mai mult în alt fel. Sau investim în ceva care părea la prima vedere o ofertă de nerefuzat, dar se dovedește a nu fi așa o idee strălucită.

Acum nu mă înțelegeți greșit, nu spun să nu căutăm alte investiții. Nu spun să stăm cu banii blocați. Nici gând! Banii sunt făcuți să circule. Întotdeauna este bine să obținem un randament mai bun pentru banii noștri și nu să stea pe loc și să se dizolve în inflație. Dar nu facem asta întotdeauna. Nici experții nu reușesc să găsească cele mai bune randamente mereu. Nu există să cumperi la prețul minim și să vinzi la prețul maxim. Vă spun cu părere de rău că am văzut că se întâmplă mai degrabă invers. Se cumpără pe maxim deoarece investiția a dat deja randament pentru alții și se vinde în minim când e panică deoarece mulți alții au vândut și apare frica de a nu fi ultimul care vinde, de a nu pierde tot. Dar putem să investim inteligent, calculat, asumându-ne exact riscul pe care ni-l permitem să-l luăm.

Ca să investim inteligent trebuie să ne mai gândim puțin la abordarea relației noastre cu banii. Poate din când în când să apreciem ce avem și să încercăm să conștientizăm ce luăm drept bun față de alternativele tentante. Și când vine momentul să facem o schimbare, să fim siguri că facem alegerea corectă. Să fim siguri că alegem ceva mai bun per total și nu doar dintr-un singur punct de vedere. Poate sunt riscuri ascunse. Poate ratați o oportunitate și mai mare.

Trebuie să investim în educație, în creșterea cunoștințelor, ca să avem grijă ca economiile și investițiile noastre nu au o evoluție ca în graficul de mai sus. Sau măcar putem să delegăm economisirea și investițiile (în opinia mea un aspect foarte important al liniștii și fericirii noastre viitoare) unor specialiști. În fond, mai bine plătesc un mecanic să schimbe ceva important la motorul mașinii decât să încerc eu să schimb și să fac o pagubă mai mare. E bine să-ți cunoști propriile limite.

În ceea ce privește investițiile în fonduri, pot să vă spun că aveți un avantaj. Știți că administratorul fondurilor este la fel de motivat ca dumneavoastră ca banii pe care îi investiți să aibă un randament cât mai bun. Administratorul câștigă atunci când și dumneavoastră câștigați, astfel încât investiția în fonduri din acest punct de vedere este un win-win. Doar să vă informați bine înainte ce fond(uri) alegeți și când cumpărați/răscumpărați. Momentul intrării și ieșirii dintr-o investiție poate fi la fel de important ca tipul investiției. Dar despre asta într-un articol viitor. Vă multumesc că ați citit până aici. Sper că vi s-a părut interesant!

 

Filon Anghel, Head of Operations & BO

Avertisment

Acest articol are caracter pur informativ și prezintă opinii personale ale autorului. Articolul nu reprezintă o recomandare de investiții din partea OTP Asset Management România SAI S.A. sau o ofertă fermă de a contracta produsele financiare la care face referire acesta. De asemenea, articolul nu reprezintă o consiliere financiară personalizată cu privire la investiții sau consiliere fiscală/juridică. OTP Asset Management România SAI S.A. nu este responsabilă în privința potențialelor pierderi rezultate în urma tranzacțiilor desfășurate în concordanță cu ideile exprimate în acest articol. Deși informațiile prezentate au fost verificate cu atenție, OTP Asset Management România SAI S.A. nu este responsabilă pentru informațiile prezentate în acest document, acestea putând fi modificate fără nicio notificare prealabilă. Vă atenționăm că valoarea investiției dumneavoastră poate crește sau poate scădea în timp, iar performanțele anterioare nu reprezintă o garanție a realizărilor viitoare. Nu este permisă preluarea informațiilor din acest articol fără precizarea sursei.