Tocmai am terminat o discuție cu o amică, iar la întrebarea despre cum economisește am fost ușor surprins de răspuns: printr-o asigurare cu clauză de investiții făcută de părinți cu mulți ani în urmă și care trebuie să curgă până la pensionare, când ar trebui să aducă mulți bani.

La întrebările mele mai aprofundate, răspunsul a fost “nu știu exact” și “s-au ocupat ai mei”. Observ cum pentru cei mai mulți dintre cunoscuți, activitatea de investiții pe termen lung este delegată către părinți și/ sau parteneri de viață.

“Cum o să mă descurc cu banii la 70 de ani?” este genul de întrebare la care nu vreau să răspund, iar dacă sunt obligat să răspund, prefer să deleg răspunsul către o persoană care să se ocupe de “problema pensionare”. După cum citeam într-un articol în trecut, se pare că acest comportament își are sursa în percepția pe care o avem asupra propriei persoane, în 2 ani, 5 ani sau 40 de ani. Dragoș de astăzi este mult mai apropiat de Dragoș 2020 și de nevoile lui Dragoș pentru următorii 3 ani.

Este firesc, deoarece îmi este greu să mă imaginez peste 40 de ani și este greu să-mi imaginez ce nevoi o să am atunci. Astfel, sunt tentat să caut să satisfac cu precădere nevoile lui Dragoș de peste 2 ani sau de peste 5 ani și cel mai probabil să amân investițiile pe termen lung care ar satisface și potențialele nevoi ale lui Dragoș din 2050. Asta pentru că Dragoș 2050 este mult mai puțin real și aproape de mine comparativ cu Dragoș 2020. Problema asta poate fi depășită doar prin discuții care implică pastile de educație financiară. Nu toată lumea se informează și citește vreuna dintre cărțile lui Robert Kiyosaki – vă las să descoperiți singuri cine este și ce face.

Cel mai probabil, pensia de la stat Pilonul I o să-mi aducă în 2050 între 20%-30% din ultimul salariu și Pilonul 2 aproape de 25% din ultimul salariu. Rămân aproximativ între 50% din ultimul salariu pe care trebui să-i „produc” dacă vreau să-mi mențin stilul de viață.

Săptămâna trecută am primit mai multe întrebări de la o publicație financiară. Una dintre acestea părea a fi un reproș: de ce fondurile de investiții cu expunere pe acțiuni reprezintă doar 5% din total active la nivel de industrie, pe când cele de obligațiuni reprezintă peste 78%? Cum putem crește această pondere.

Fondurile de obligațiuni au reprezentat pentru cei mai mulți investitori primul pas către investiții – în special pentru cei care au fost nemulțumiți de dobânzile oferite de bănci și au dorit un randament potențial superior în condiții de risc redus. Ponderea este așa de mică (doar 5%) deoarece cei mai mulți investitori nu au făcut pasul către diversificare, din păcate pentru ei. Așa cum este bine cunoscut, cea mai bună protecție împotriva inflației pe termen lung (20-30 de ani) este data de investiție în acțiuni, investiții cu cel mai mare randament potențial și cu cea mai mare volatilitate. Dar dacă vorbim de investiție regulată (lunar, de exemplu), cu un orizont investițional de 25-30 de ani, atunci cu siguranță voi cumpăra acțiuni (unități de fond cu investiții în acțiuni) la un preș mediu atractiv. Cu alte cuvinte, voi cumpăra și „pe maxime”, dar și „pe minime”, iar volatilitatea va conta prea puțin în toată ecuația de economisire pe termen lung.

Noi am început cu mai bine de trei ani în urma inițiativei de diversificare în rândul clienților, iar aceste inițiative merg mână în mână cu inițiativele pentru creșterea nivelului de educație financiară. Doar că inițiativele de diversificare și educație financiară nu dau rezultate peste noapte, ci este nevoie de timp și răbdare pentru a putea culege roadele. Noi am plantat semințele și continuăm să facem acest lucru și pe măsură ce nivelul de educație financiară va crește (și cu mica noastră contribuție) vom putea să ne bucurăm de roade. Este precum investiția pe termen lung prin intermediul AST în OTP Global Mix, OTP Avantis sau OTP Premium Return, dacă-mi permiteți comparația.

Dragoș Manolescu, DCEO

 

Avertisment

Acest articol are caracter pur informativ și prezintă opinii personale ale autorului. Articolul nu reprezintă o recomandare de investiții din partea OTP Asset Management România SAI S.A. sau o ofertă fermă de a contracta produsele financiare la care face referire acesta.  De asemenea, articolul nu reprezintă o consiliere financiară personalizată cu privire la investiții sau consiliere fiscală/juridică. OTP Asset Management România SAI S.A. nu este responsabilă în privința potențialelor pierderi rezultate în urma tranzacțiilor desfășurate în concordanță cu ideile exprimate în acest articol. Deși informațiile prezentate au fost verificate cu atenție, OTP Asset Management România SAI S.A. nu este responsabilă pentru informațiile prezentate în acest document, acestea putând fi modificate fără nicio notificare prealabilă. Vă atenționăm că valoarea investiției dumneavoastră poate creste sau poate scădea în timp, iar performanțele anterioare nu reprezintă o garanție a realizărilor viitoare. Nu este permisă preluarea informațiilor din acest articol fără precizarea sursei.