Conform datelor publicate de către Banca Națională a României referitoare la economiile populației rezultă foarte clar că în perioada ianuarie 2020 – ianuarie 2021 banii plasați în bănci de către români au crescut cu 36,5 miliarde lei.
Astfel, la finalul lunii ianuarie 2021, aproximativ 260 miliarde lei erau deținuți de români (persoane fizice), în conturi bancare și depozite la termen, creșterea de 36,5 miliarde reprezentând un avans cu 16,35% față de finalul lunii ianuarie 2020.
Acest procent ne poate duce cu gândul la o singură concluzie: dintr-o data, speriați de efectele pandemiei, românii au început să economisească.
Din punctul meu de vedere afirmația de mai sus este complet falsă! Cred că din contra, nu este vorba de un proces de economisire conștient și deliberat, ci doar de faptul că oamenii au cheltuit mai puțini bani. A cheltui mai puțin nu înseamnă a economisi!
De ce spun aceste lucruri? Pentru că tot conform statisticilor BNR acești 36,5 miliarde lei sunt compuși dintr-o creștere a depozitelor bancare la termen (economisire) de doar 4,3 miliarde lei, iar diferența covârșitoare de 32,2 miliarde de lei sunt sume aflate pe conturile curente sau de economii.
În opinia mea, fenomenul a fost că românii au avut mai puține oportunități să cheltuie bani, astfel, au călătorit puțin sau deloc, au mers rar la restaurant, au lucrat de acasă și poate și-au cumpărat mai puține haine, rămânând cu bani pe cont. Iar acei bani nu au făcut altceva decât să stea în conturi bancare fără dobândă sau cu dobânzi extrem de reduse.
Astfel, la finalul lunii ianuarie 2021 populația avea pe conturile curente și de economii nici mai mult, nici mai puțin de 136,45 mld. lei în timp ce în depozite la termen se găseau 123,49 mld. lei. Cu alte cuvinte 52,5% din banii românilor nu produc nimic, adică se află în conturi nepurtătoare de dobândă sau cu dobândă extrem de redusă.
Un alt subiect la care vreau să mă opresc, având în vedere datele prezentate mai sus, este cel al inflației. Plecând de la statisticile oficiale BNR legate, pe de o parte, de rata anuală a inflației, iar pe de altă parte la valorile dobânzilor medii plătite de bănci la depozitele la termen, putem afirma că în ultimii ani am trăit într-un mediu de rate de dobânzi real negativ.
Consider cu tărie, fără să îmi fie teamă să greșesc, că aceste rate real negative vor continua cel puțin câțiva ani de acum înainte. Și asta nu doar în România, ci la nivelul întregii Europe.
Făcând un calcul simplu putem vedea că 1000 lei din anul 2010 mai reprezentau la finalul anului 2020 doar 731,6 lei, dacă luăm în calcul ratele oficiale ale inflației.
Multă vreme principalul instrument prin care ne protejam împotriva efectelor inflației era depozitul bancar. Ratele de dobândă oferite de către bănci erau mai mari decât nivelul inflației, și astfel, dobânda primită acoperea efectele inflației. Acest lucru nu se mai întâmplă de ceva timp, atât în România, cât și la nivel European.
În aceste condiții pentru a ne proteja de efectele inflației trebuie găsite alte instrumente financiare care să ofere, pe termen mediu și lung, randamente superioare depozitelor bancare la termen.
Un astfel de instrument financiar este reprezentat de fondurile de investiții. Fondurile de investiții au demonstrat de-a lungul timpului că pot genera un randament superior în condiții de risc relativ controlat.
Doar în momentul în care vom vedea că cel puțin o parte semnificativă din banii aflați pe conturile curente și de economii ale populației migrează către alte tipuri de instrumente financiare putem spune că românii au început cu adevărat să economisească. Totuși, un mic pas al cheltuielilor mai mici a fost făcut în acest sens și sperăm ca oamenii să își fi creat o disciplină în această perioadă dificilă, aceea de a se gândi de două ori dacă fac sau nu o cheltuială neesențială.
Până atunci nu putem vorbi decât de sume importante de bani care stau degeaba pe conturile curente, iar puterea lor de cumpărare este erodată zilnic de către inflație.
Nu închei acest articol până nu mă asigur că am reușit să fiu cât mai explicit: înainte de a face orice investiție, informează-te, află cât mai multe despre fondurile de investiții și cum funcționează acestea.
Dan Popovici, CEO
Avertisment
Acest articol are caracter pur informativ și prezintă opinii personale ale autorului. Articolul nu reprezintă o recomandare de investiții din partea OTP Asset Management România SAI S.A. sau o ofertă fermă de a contracta produsele financiare la care face referire acesta. De asemenea, articolul nu reprezintă o consiliere financiară personalizată cu privire la investiții sau consiliere fiscală/juridică. OTP Asset Management România SAI S.A. nu este responsabilă în privința potențialelor pierderi rezultate în urma tranzacțiilor desfășurate în concordanță cu ideile exprimate în acest articol. Deși informațiile prezentate au fost verificate cu atenție, OTP Asset Management România SAI S.A. nu este responsabilă pentru informațiile prezentate în acest document, acestea putând fi modificate fără nicio notificare prealabilă. Vă atenționăm că valoarea investiției dumneavoastră poate crește sau poate scădea în timp, iar performanțele anterioare nu reprezintă o garanție a realizărilor viitoare. Nu este permisă preluarea informațiilor din acest articol