Plecând de la un articol publicat zilele trecute în Ziarul Financiar, în care se compară lichiditatea înregistrată la Bursa de Valori București, cu cea din Budapesta, am revăzut câteva date statistice generale, mai ales referitoare la industria fondurilor de investiții, respectiv despre economisire pe termen lung, din cele două țări, România și Ungaria.

În primul rând trebuie spus că populația României este de 18,95 milioane locuitori (conform datelor Băncii Mondiale)  este semnificativ mai mare decât cea a Ungariei, care are 9.68 milioane locuitori. De asemenea, economia României este semnificativ mai mare decât cea a țării vecine.

Conform statisticilor prezentate de Banca Mondială, la finalul anului 2022 România înregistra un PIB de 301,26 mld. USD, cu un PIB pe cap de locuitor de 15892,1 USD. Pe de altă parte, în cazul Ungariei, aveam la finalul anului 2022 un PIB de 178,79 mld. USD și un PIB pe cap de locuitor de 18463,2 USD.

 

     

 

Plecând de la aceste date, vă prezint în continuare o statistică realizată de către Banca Centrală Europeană referitoare la cum arată alocarea pe tipuri de instrumente a averii financiare a românilor, față de a maghiarilor.

Sursa: ECB

 

După cum se observă în graficul de mai sus, depozitele bancare (instrumente preponderent folosite pentru economisire pe termen scurt) reprezintă o pondere de 69% din averea financiară a românilor și doar de 49% în cazul cetățenilor din Ungaria.

Pe de altă parte, ponderea obligațiunilor (titluri de stat) în portofoliul maghiarilor reprezintă 23%, o valoare mult mai mare decât cea înregistrată în România. Explicația acestui fapt este politica guvernului maghiar de promovare agresivă a titlurilor de stat pentru populație, acestea oferind în mod constant randamente superioare altor instrumente de economisire.

O altă cifră care atrage atenția este cea care prezintă ponderea fondurilor de investiții în portofoliul cetățenilor maghiari. Astfel, 15% din averea financiară este reprezentată de dețineri în fonduri de investiții, în timp ce în cazul României acestea reprezintă doar 4%.

Acești 15% sunt cu adevărat impresionanți dacă ținem cont că fondurile de investiții sunt instrumente potrivite pentru economisire pe termen lung și care pot aduce randamente net superioare depozitelor bancare.

În graficul de mai jos este prezentată situația activelor fondurilor de investiții sub administrare în ambele țări.

Sursa: EFAMA

 

După cum se poate observa, conform EFAMA (European Fund and Asset Management Association) activele totale ale fondurilor de investiții domiciliate în România erau la finalul anului 2022 în valoare de 8,4 mld. EUR. Statistica ia în considerare atât fondurile deschise, cât și cele inchise (inclusiv Fondul Proprietatea și cele cinci ex-SIF-uri), iar deținerile populației erau de 4,1 mld. EUR. Pe de altă parte, populația în Ungaria avea dețineri de 17,1 mld EUR.

La un calcul simplu, împărțind valoarea activelor sub administrare deținute de populație la numărul de locuitori al celor două țări ajungem la următoarele cifre: valoarea medie a deținerilor populației de fonduri de investiții în România este de 216 EUR, în timp ce în Ungaria este de 1766 EUR. Astfel, valoarea medie în Ungaria este de peste 8,1x mai mare decât cea înregistrată în România.

Tot pe principiul regulii de trei simplă, știind cât sunt activele sub administrare ale fondurilor de investiții deținute de populația celor două țări, am calculat averea financiară totală a populației, atât pentru România, cât și pentru Ungaria.

 

Sursa: ECB, calcule OTP AMR

 

Conform calculelor de mai sus și având la bază cifrele ECB, averea financiară totală a românilor se situează la un nivel de aproximativ 102.5 mld. EUR, în timp ce averea maghiarilor este la nivelul de 115,4 mld. EURO. Dacă împărțim aceste cifre la numărul populației din fiecare dintre țări vom descoperi că valoarea medie a averii financiare a românilor este de aproximativ 5407 EUR, în timp ce averea financiară a maghiarilor este de aproximativ  11890 EUR.

Privind la toate cifrele de mai sus, ca o primă concluzie, înțelegem că dacă din punct de vedere al PIB/capita suntem aproape de a ajunge Ungaria poate în viitorul apropiat, în ceea ce privește nivelul averii financiare/capita, mai avem mult de lucrat.

În cele din urmă, creșterea averii financiare are legătură cu procesul de economisire pe termen lung și cu creșterea gradului de educație financiară. Iar atunci când vorbim de economisire pe termen lung trebuie să ieșim din paradigma depozitului bancar și să începem să luăm în considerare și alte instrumente financiare.

Așa cum am mai spus în repetate rânduri și aici pe blog, fondurile de investiții reprezintă o soluție bună pentru a economisi pe termen lung, iar cel puțin, fondurile cu componentă de acțiuni, au capacitatea de a oferi randamente superioare inflației.

Mai mult decât atât, fondurile de acțiuni oferă posibilitatea economisirii regulate, în mod automat a unor sume relative mici de bani, dar care, pe termen lung pot oferi randamente atractive.

 

Dan Popovici,

CEO

 

Avertisment

 

Acest articol are caracter pur informativ și prezintă opinii personale ale autorului. Articolul nu reprezintă o recomandare de investiții din partea OTP Asset Management România SAI S.A. sau o ofertă fermă de a contracta produsele financiare la care face referire acesta.  De asemenea, articolul nu reprezintă o consiliere financiară personalizată cu privire la investiții sau consiliere fiscală/juridică. OTP Asset Management România SAI S.A. nu este responsabilă în privința potențialelor pierderi rezultate în urma tranzacțiilor desfășurate în concordanță cu ideile exprimate în acest articol. Deși informațiile prezentate au fost verificate cu atenție, OTP Asset Management România SAI S.A. nu este responsabilă pentru informațiile prezentate în acest document, acestea putând fi modificate fără nicio notificare prealabilă. Vă atenționăm că valoarea investiției dumneavoastră poate creste sau poate scădea în timp, iar performanțele anterioare nu reprezintă o garanție a realizărilor viitoare. Nu este permisă preluarea informațiilor din acest articol fără precizarea sursei.