Aș vrea în rândurile următoare să încerc să explic de ce unele fonduri de obligațiuni (instrumente cu venit fix) au volatilitate și înregistrează fluctuații zilnice ale prețului.
Acest fapt se întâmplă datorită metodei de evaluare a instrumentelor financiare aflate în portofoliul fondului respectiv. Pe plan internațional există regula ca instrumentele financiare aflate în portofoliul unui fond de investiții să fie evaluate zilnic, în funcție de valoarea lor zilnică. De exemplu, în cazul acțiunilor se folosește prețul de închidere a respectivelor acțiuni, preț determinat de cerere și ofertă pe piața reglementată (Bursa de Valori).
Pe de altă parte, în cazul obligațiunilor, legislația din România este mult mai permisivă și lasă la alegerea administratorului metoda folosită de evaluare a acestora. Astfel, administratorii pot alege să folosească o metodă bazată pe cotații de piață, bazate pe cerere și ofertă.
Cu alte cuvinte un administrator poate să nu ia în considerare evoluțiile prețului obligațiunilor tranzacționate și să considere că prețul acesteia rămâne constant pe toată durata de viață a acelei obligațiuni. Spre exemplu, dacă un administrator cumpără o obligațiune la valoarea nominală de 10,000 lei, la care se adaugă un cupon de 4%, acesta poate fi evaluat zilnic pe toată durata de viață a obligațiunii la valoarea de 10,000 de lei la care se adaugă dobânda acumulată zilnic. Similar cu un depozit bancar.
De fapt, realitatea este cu totul alta, cele mai multe dintre obligațiuni (obligațiunile suverane, obligațiunile corporative, municipale) se tranzacționează poate și zilnic și de cele mai multe ori, la prețuri care diferă în mod semnificativ de valoarea nominală. Aceste tranzacții se realizează în mod covârșitor în afara Bursei de Valori, iar cotațiile de piață sunt furnizate de companii recunoscute la nivel internațional (Bloomberg, Reuters, etc) care ofera servicii de tranzactionare, executare ordine, etc.
Dobânzile sunt în creștere pe piața interbancară și randamentele obligațiunilor sunt la rândul lor în creștere, fapt care va duce la o scăderea a prețului obligațiunilor respective. Pe de altă parte, dacă randamentul scade atunci prețul obligațiunilor va crește.
În aceste condiții, utilizând metoda bazată pe recunoașterea zilnică a dobânzii și amortizarea discount-ului/primei aferente perioadei scurse de la data efectuării plasamentului ajungem la o valoare utilizată în calculul activului fondului diferită de valoarea actuală/zilnică/de piață/ reală a instrumentului respectiv. În schimb, dacă metoda de evaluare este cea bazată pe cotații de piață, atunci valoarea obligațiunilor respective se modifică zilnic și este cu mult mai apropiată de valoarea lor justă.
Dar ce înseamnă de fapt valoare justă? Valoarea justă reprezintă suma pentru care un activ ar putea fi tranzacționat (schimbat) de bună voie, între două părți interesate, aflate în cunoștință de cauză, într-o tranzacție în care prețul este determinat în mod obiectiv. Cu alte cuvinte, valoarea justă a unei obligațiuni este valoarea cu care putem să vindem în orice moment obligațiunea respectivă.
Așa cum spuneam, evoluția prețului unei obligațiuni este influențat de o multitudine de factori, plecând de la ratele de dobândă din piață, calitatea emitentului, apetitul la risc al investitorilor, etc.
De asemenea, este important de înțeles că mișcările prețului unei obligațiuni sunt corelate cu maturitatea acestei obligațiuni. Cu cât maturitatea unei obligațiuni este mai mare, cu atât mișcările prețului de tranzacționare a obligațiunii respective sunt mai ample. Și cu cât mișcările prețului sunt mai ample, cu atât volatilitatea este mai mare și implicit riscul de dobândă mai ridicat.
Regăsiți mai jos pentru exemplificare evoluția randamentului titlurilor de stat românești în lei cu maturitatea de 3 ani care se tranzacționa la începutul anului trecut la un randament de aproximativ 1% și care în prezent se situează la un randament de peste 3%. Această creștere a randamentului a generat o scădere a prețului titlurilor de stat. Scăderea a fost încorporată instantaneu în evoluția activului unui fond de investiții care utilizează metoda de evaluare prin marcare la piață, însă nu ar fi fost inclusă în cazul utilizării metodei acumulării zilnice a dobânzii.
Pentru o mai bună înțelegere a riscului de dobândă se utilizează un indicator specific numit “Modified duration”. Acesta este calculat după o formulă care ne arată cu cât se mișcă prețul unei obligațiuni la modificarea ratelor de dobândă din piața financiară. “Modified duration” urmărește conceptul ca prețul unei obligațiuni este invers corelat cu randamentul acesteia. Cu cât crește mai mult randamentul, cu atât scade mai mult prețul și invers.
În concluzie, în momentul în care ratele de dobândă sunt în creștere, o valoare scăzută a indicatorului “Modified duration” te protejează mai mult de riscul de dobândă (scăderea prețului obligațiunilor).
Chiar dacă din punct de vedere legal, în România, se poate utiliza în continuare metoda acumulării zilnice a dobânzii, OTP Asset Management România împreună cu mulți alți administratori de fonduri de investiții de la noi din țară, credem că este important să arătăm investitorilor noștri o valoare a activului cât se poate de apropiată de valoarea justă.
Tot la fel de important este de spus că, o creștere a randamentelor are implicații negative pe termen scurt, prin scăderea prețului obligațiunilor, dar are efecte net benefice pe termen lung. Fluxurile de numerar (obligațiunile care matureză, cupoanele, etc) din portofoliul unui fond de investiții, sunt în mod constant reinvestite la randamente mai mari și vor genera pe termen lung venituri mai mari.
În aceste condiții, indiferent de volatilitatea de moment a unui fond de investiții, pe termen lung, acesta are potențialul de a crea randamente net superioare unor instrumente de economisire clasică.
Nu închei acest articol până nu mă asigur că am reușit să fiu cât mai explicit: înainte de a face orice investiție, informează-te, află cât mai multe despre investiția în obligatiuni și/sau fonduri de investiții.
Dan Popovici, CEO
Avertisment
Acest articol are caracter pur informativ și prezintă opinii personale ale autorului. Articolul nu reprezintă o recomandare de investiții din partea OTP Asset Management România SAI S.A. sau o ofertă fermă de a contracta produsele financiare la care face referire acesta. De asemenea, articolul nu reprezintă o consiliere financiară personalizată cu privire la investiții sau consiliere fiscală/juridică. OTP Asset Management România SAI S.A. nu este responsabilă în privința potențialelor pierderi rezultate în urma tranzacțiilor desfășurate în concordanță cu ideile exprimate în acest articol. Deși informațiile prezentate au fost verificate cu atenție, OTP Asset Management România SAI S.A. nu este responsabilă pentru informațiile prezentate în acest document, acestea putând fi modificate fără nicio notificare prealabilă. Vă atenționăm că valoarea investiției dumneavoastră poate crește sau poate scădea în timp, iar performanțele anterioare nu reprezintă o garanție a realizărilor viitoare. Nu este permisă preluarea informațiilor din acest articol fără precizarea sursei.