Aș vrea să încerc să explic evoluțiile din ultimele două luni ale fondurilor de obligațiuni administrate de către OTP Asset Management România. După cum bine știți, fondurile de obligațiuni nu investesc în acțiuni și principalul activ aflat în portofoliul acestora sunt obligațiunile, suverane (emise de către statul Român) și corporative. Astfel, putem spune că factorul principal care determină evoluția acestor fonduri de obligațiuni este determinat de evoluția prețului obligațiunilor suverane aflate în portofoliul fondurilor.
Prețul obligațiunilor se stabilește prin mecanismul cererii și al ofertei și în mod normal, este influențat de o serie de factori obiectivi cum ar fi rata de dobândă stabilită de BNR (pentru lei) sau de Banca Centrală Europeană (pentru Euro), rata inflației, gradul de risc al fiecărei țări în parte (ratingul suveran emis de marile agenții de rating), etc.
Dar trebuie spus că înainte de orice, prețul obligațiunilor (implicit randamentul acestora) fluctuează zilnic, în primul rând datorită mecanismului cererii și al ofertei. Dacă multă lume vrea să vândă aceste obligațiuni, atunci prețul acestora scade și randamentul lor crește. În mod similar, când multă lume vrea să cumpere aceste obligațiuni, prețul crește și randamentul scade.
În luna martie 2020 vânzările nete negative ale întregii industrii de fonduri din România au fost de aproximativ 4,4 miliarde lei, retragerile au fost, cu precadere din fondurile de obligațiuni în lei și Euro. De asemenea, la nivel global au existat răscumpărări la un nivel istoric din fondurile de obligațiuni emise de țările emergente (așa cum este România în cazul obligațiunilor). Pentru a înțelege ce s-a întâmplat în luna martie 2020 cu obligațiunile emise de România în lei, iată acest grafic.
Sursa:BNR
După cum se observă, în a doua jumătate a lunii martie am existat o creștere bruscă a randamentelor (asta se traduce printr-o scădere accentuată a prețurilor obligațiunilor emise de România) pentru toate maturitățile. Doar după ce a intervenit Banca Națională a României și a anunțat că va cumpăra obligațiuni pe piața secundară de titluri de stat, injectând lichiditate, am putut vedea o scădere a acestor randamente. În prezent lucrurile s-au calmat și se poate vedea că randamentele acestor titluri s-au reîntors la un nivel aproape similar cu cel din trecut (cel puțin în cazul maturităților mai apropiate).
Apariția BNR ca și cumpărător de ultimă instanță a calmat piața secundară de titluri de stat a României și astfel a facilitat posibilitatea statului să se împrumute în continuare la costuri ceva mai scăzute.
Din păcate nu același lucru s-a întâmplat în cazul obligațiunilor în Euro emise de România așa cum se observă în graficul acesta.
Sursa: Bloomberg, OTP AMR
După cum vedeți, prețul acestora a scăzut brusc, similar cu cel al obligațiunilor în lei, însă nu a mai avut loc o revenire, deoarece BNR nu a intervenit pe această piață. De asemenea, este important de spus că obligațiunile în Euro emise de România nu sunt eligibile să fie cumpărate nici de Banca Centrală Europeană. În aceste condiții prețurile acestor obligațiuni au scăzut foarte mult și implicit randamentele acestora au crescuts foarte mult. Așa cum spuneam și mai sus, prețul acestor obligațiuni este dat în mare măsură de cerere și ofertă. În momentul în care au apărut valuri mari de răscumpărări pentru fondurile de investiții (locale și internaționale) care aveau în portofoliu aceste obligațiuni, toți investitorii s-au aflat pe aceeași parte (vânzători) și nu au existat decât foarte puțini cumpărători. În aceste condiții prețurile au scăzut foarte mult, la un nivel care nu mai are legătură cu inflația pentru euro, dobânzile la moneda euro sau chiar cu capacitatea de rambursare a datoriilor României (ratingul suveran).
Chiar dacă în cazul României există o presiune în plus din partea agențiilor de rating, deoarece există o posibilitate concretă ca țara noastră să își piardă ratingul suveran investițional în cazul unui derapaj major fiscal (majorarea cu 40% a pensiilor din Septembrie), prețurile actuale la care se tranzacționează obligațiunile României în Euro cred că totuși sunt mult prea mici.
Iată o comparație între randamentele oferite de obligațiunile emise de România, Spania, Italia și Portugalia.
Sursa: Bloomberg, OTP AMR
După cum se poate observa, randamentul obligațiunilor emise de România este aproape dublu față de cel oferit de titlurile italiene. Să nu uităm că datoria publică a Italiei este cu mult mai mare și că Italia a avut și are o serie întreagă de probleme economice grave. Cu toate acestea, efectul achiziției de obligațiuni de către Banca Centrală Europeană este foarte vizibil. Vă propun și o Iată o comparație între randamentele oferite de obligațiunile emise de România și cele emise de Germania și Franța.
Sursa: Bloomberg, OTP AMR
După cum vedeți lucrurile sunt și mai clare aici, Germania se tranzacționează pe toate maturitățile la randament negativ, iar primul randament pozitiv întâlnit în cazul Franței este la orizontul de timp de 15 ani.
Mai mult decât atât, un alt argument din punctul meu de vedere este că prețurile obligațiunilor în Euro ale României nu sunt acolo unde ar trebui. Iată graficul acesta.
Sursa: Bloomberg, OTP AMR
Așa cum observați, randamentele în Euro sunt în momentul de față relativ apropiate față de cele în lei, în cazul obligațiunilor emise de România. Astfel, având în vedere sumele foarte mari de bani injectate în piețele financiare de marile bănci centrale prin programele fără precedent de stimulare monetară (QE) este de așteptat ca la un moment dat, o parte din aceste sume să fie direcționate și către piața obligațiunilor suverane în Euro emise de România.
În aceste condiții balanța va înclina din nou către cumpărători și astfel este de așteptat ca aceste anomalii, în ceea ce privește prețurile obligațiunilor în Euro ale României, să înceapă să se corecteze.
Dan Popovici, CEO
Avertisment
Acest articol are caracter pur informativ și prezintă opinii personale ale autorului. Articolul nu reprezintă o recomandare de investiții din partea OTP Asset Management România SAI S.A. sau o ofertă fermă de a contracta produsele financiare la care face referire acesta. De asemenea, articolul nu reprezintă o consiliere financiară personalizată cu privire la investiții sau consiliere fiscală/juridică. OTP Asset Management România SAI S.A. nu este responsabilă în privința potențialelor pierderi rezultate în urma tranzacțiilor desfășurate în concordanță cu ideile exprimate în acest articol. Deși informațiile prezentate au fost verificate cu atenție, OTP Asset Management România SAI S.A. nu este responsabilă pentru informațiile prezentate în acest document, acestea putând fi modificate fără nicio notificare prealabilă. Vă atenționăm că valoarea investiției dumneavoastră poate crește sau poate scădea în timp, iar performanțele anterioare nu reprezintă o garanție a realizărilor viitoare. Nu este permisă preluarea informațiilor din acest articol