Evoluțiile recente ale piețelor de capital sunt date mai degrabă date de evoluția din ultima perioadă a inflației și mai ales a reacțiilor Băncilor Centrale la aceasta, și surprinzător, mai puțin de războiul Ruso-Ucrainean, deși și acesta ne afectează psihic, trebuie s-o recunoaștem. Pentru a determina ce urmează și cum trebuie să ne poziționam, trebuie să înțelegem cauzele apariției acestui episod de inflație înflăcărată.

Cu toții știm că pandemia a fost factorul declanșator, măsurile de izolare ducând ca un segment al populației să nu-și poată desfășura activitatea, iar aici, răspunsul fiscal și monetar a fost unul coordonat, rezultatul fiind stimularea economiei fără precedent. Cu alte cuvinte, ne aflăm în fața unei găuri negre, nu știam cât e de adâncă, și am încercat să o acoperim cu bani.

Am traversat această perioadă, iar mulți oameni au reușit chiar să facă economii, cheltuielile reducându-se dramatic când stăm acasă. Însă ce se întâmplă când restricțiile se sfârșesc?

Oamenii au început să cheltuie considerabil. În condițiile în care lanțurile de aprovizionare nu au ținut pasul cu consumatorul acesta îndârjit, iar inflația și-a făcut apariția. Despre inflație se spune că apare când sunt mai mulți bani în existență decât bunuri disponibile, ceea ce sumarizează destul de bine cazul de față. Se adaugă în mix și o Chină cu politică fermă zero-Covid, care închide orașe întregi la apariția cazurilor Covid-19, un război între două țări exportatoare de grâne și resurse energetice și avem mixul perfect.

În primă fază băncile centrale au ezitat să răspundă corespunzător, deoarece efectul creșterii dobânzilor nu ar fi avut logică când inflația e datorată creșterii prețurilor la carburanți. Banca Centrală poate crește dobânzile, dar nu poate produce benzină și nici micro-procesoare, așa că efectul nu e cel dorit dacă începi să crești dobânzile.

Însă când inflația a apărut și în Inflația Core (inflația care nu ține cont de carburanți și mâncare, inflația mai puțin volatilă), atunci Băncile Centrale s-au îmbarcat în cel mai rapid ciclu de creștere a dobânzilor de referință.

Sursa: Banca Națională a României

Observăm astfel creșteri pe linie ale inflației, fie că vorbim de energie electrică și gaze naturale, alimente procesate sau alte mărfuri și servicii. Iar fără schemă de sprijin inițiată de Guvern, inflația ar depăși 20%. Cu toate acestea, sunt semne că am văzut ce era mai rău în ceea ce privește inflația aceasta.

Când ne uităm la cotațiile materiilor prime, observăm o scădere considerabilă atât a prețurilor la energie electrică, cât și a gazelor naturale și a altor materii prime, ceea ce creează premisele unei scăderi a inflației pe viitor.

         

Sursa: Banca Națională a României

Vedem de asemenea că piața muncii rămâne tensionată, toți angajatorii cu care vorbesc se plâng de lipsa forței de muncă, condiții în care salariul mediu brut a crescut cu peste 10%, ceea ce nu ține pasul cu inflația generalizată.

Dacă ne uităm la apetitul de consum vedem că acesta rămâne scăzut, cheltuielile de consum ale populației crescând doar cu 1.7% față de T4 2021, iar banii populației din bănci au rămas la același nivel față de sfârșitul lui 2021, ceea ce înseamnă că oamenii nu mai pot economisi. În condițiile unei ierni cu costuri ale energiei mai mari, este evident că populația nu va putea susține un ritm ridicat al consumului.

La toate acestea se adaugă și creșterea accelerată a dobânzilor de referință, care influențează ROBOR și IRCC, iar când acestea cresc creditele devin mai rare, iar sumele care pot fi accesate devin mai mici, ceea ce impactează negativ creditarea, piața rezidențială și economia per ansamblu.

Recapitulând, avem prețuri ale mărfurilor în scădere, creșteri salariale care nu acoperă inflația (deci nu putem vorbi de o spirală inflaționistă), consum temperat datorită unui consumator într-o poziție financiară dificilă, și dobânzi în creștere care sugrumă creditarea. Toate acestea duc cu gândul la o inflație în scădere pe viitor, ceea ce relevă și prognoza Băncii Naționale a României, care arată o intrare în intervalul inflației țintit de BNR spre sfârșitul lui 2024.

Sursa: Banca Națională a României

Acum vine momentul în care punem disclaimer: economia nu e o știință exactă. Nimeni nu știe exact cum vor arăta lucrurile pe viitor, și niciun model nu poate ține seama de factori geopolitici, care sunt imposibil de prognozat. Dar în lipsa altor agravări ale războiului ruso-ucrainean și altor factori de tip lebădă-neagră, cam așa ar trebui să arate lucrurile.

Ce facem cu toate aceste informații, noi, ca investitori?

În primul rând, investitorii din fonduri de instrumente cu venit fix ar trebui să vadă acum partea plină a paharului, deoarece aceste fonduri au acum ocazia să plaseze bani la randamente nici măcar visate până acum ceva timp. Randamentele la care investitorii pot plasa acum bani, au crescut, fie că vorbim de depozite bancare, titluri de stat sau obligațiuni corporative, și mai mult, putem plasa bani acum, la randamente care, îndrăznesc să spun, vor fi superioare inflației pe un orizont de 3-5 ani de zile.

Investitorii din fondurile diversificate și de acțiuni trebuie să înțeleagă că scăderile recente de pe burse înseamnă că acestea deja au cuprins în prețuri încetinirea economică care va veni/recesiunea. Așadar, intrăm într-un nou ciclu economic, iar istoria ne arată că piețele de capital își revin în timpul recesiunii, nu la sfârșitul acesteia. Deci, nu ar trebui să mai dureze foarte mult.

Dacă inflația va începe să scadă consistent și dacă temerile privind recesiunea se înmulțesc, băncile centrale vor deveni mai blânde și vor reversa o parte din măsurile luate acum, iar acest lucru va influența pozitiv, atât instrumentele cu venit fix, cât și acțiunile.

Între timp, ce putem face noi ca investitori este să ne analizăm bine portofoliile, să ne analizăm motivele pentru care economisim și să vedem dacă acestea s-au schimbat, iar dacă nu, să profităm de condițiile actuale prin achiziții periodice. Asta pentru că reducerile nu durează la infinit.

 

Adrian Anghel, DCEO

Avertisment

Acest articol are caracter pur informativ și prezintă opinii personale ale autorului. Articolul nu reprezintă o recomandare de investiții din partea OTP Asset Management România SAI S.A. sau o ofertă fermă de a contracta produsele financiare la care face referire acesta.  De asemenea, articolul nu reprezintă o consiliere financiară personalizată cu privire la investiții sau consiliere fiscală/juridică. OTP Asset Management România SAI S.A. nu este responsabilă în privința potențialelor pierderi rezultate în urma tranzacțiilor desfășurate în concordanță cu ideile exprimate în acest articol. Deși informațiile prezentate au fost verificate cu atenție, OTP Asset Management România SAI S.A. nu este responsabilă pentru informațiile prezentate în acest document, acestea putând fi modificate fără nicio notificare prealabilă. Vă atenționăm că valoarea investiției dumneavoastră poate creste sau poate scădea în timp, iar performanțele anterioare nu reprezintă o garanție a realizărilor viitoare. Nu este permisă preluarea informațiilor din acest articol fără precizarea sursei.