Acum că ne-am potolit cu Campionatul European de fotbal, a început un alt eveniment sportiv de prestigiu, mă refer la cea mai mare competiție de ciclism, Turul Franței.

Turul Franței a avut prima ediție la 1903. Este de departe cea mai mare competiție sportivă de profil, una în care fiecare ciclist de performanță din cei mai buni 218 cicliști de pe planetă își dorește să-și treacă numele, câștigând măcar o singură etapă.

Ciclismul în sine pare un sport simplu, te urci pe bicicletă și dai din picioare, nu? Vă asigur că nu e.

În primul rând e un sport de echipă, fiecare echipă are un ciclist cu care își propune să câștige, pe care ceilalți cicliști din echipă trebuie să-l protejeze, să-i aducă apă și mâncare, să-l ajute și să-l țină in cea mai bună poziție astfel încât el să aibă șanse cât mai bune de a câștiga cât mai multe puncte și etape.

În plus, în funcție de fizic, unii cicliști sunt mai buni pe urcări, având o greutate mai mică, în timp ce cicliștii mai masivi sunt mai buni la sprinturi pe suprafețe plate.

Astfel că strategiile pe care le fac echipele, dietă, pregătirea și forma cicliștilor, inovațiile tehnice ale bicicletelor, toate acestea sunt deosebit de importante pentru a câștiga măcar o etapă, sau chiar Turul cu totul.

Efortul pe care îl fac cicliștii nu cred că are corespondență în alt sport, spre exemplu, în cele 21 de etape se spune că cicliștii ard în total 120.000 calorii, sau aproape 6.000 de calorii pe etapă, iar în etapele montane aproape 8.000 de calorii! Spre comparație un fotbalist arde cam 1.500-2.000 de calorii pe meci, cam cât consumă un bărbat într-o zi.

În ediția 2024 cicliștii au de urcat în total peste 52.230 de metri în cele 21 de etape, în totalul de 3.498 km pe care cicliștii trebuie să-i parcurgă din Florența până la Nisa.

Pot părea niște cifre, însă încercați să urcați un deal cu bicicleta, să pedalați 30 de km și o să apreciați altfel efortul acestor super-oameni care participă la acest sport de un masochism frumos, de depășire a limitelor și care ne arată ce poate face omul când i se pune un instrument simplu la dispoziție, o bicicletă.

Cunoaștem cu toții importanța sportului în viața noastră, și cred că inflația din ultimii ani ne-a arătat și importanța investițiilor. Și cum sportul și investițiile merg mână-n mână, cred că putem face niște paralele între ciclism și investiții.

În primul rând, așa cum echipele sunt alcătuite din mai mulți cicliști, la fel și portofoliul tău ar trebui să fie alcătuit din mai multe instrumente financiare.

În al doilea rând, la fel cum cicliștii dintr-o echipă au profile diferite, câțiva sunt buni pe cățărări, unul e bun la sprinturi, la fel și portofoliul tău ar trebui să fie diversificat, astfel încât să câștigi în diferite etape economice.

Spre exemplu, cățărătorii tăi ar putea fi reprezentați de un fond de obligațiuni. Acestea aduc creșteri atunci când dobânzile sunt stabile din cupoane, și atunci când dobânzile scad din preț. Când dobânzile cresc însă, ele suferă corecții.

Sprinterii tăi ar putea fi fondurile de acțiuni. Acestea aduc creșteri în general mai mari decât cele de obligațiuni, dar și volatilitatea lor e mai mare. Câteodată suferă corecții care dau emoții investitorilor, însă aceste corecții sunt recuperate în general destul de repede.

Cum echipele de ciclism au strategii pentru fiecare etapă, și tu ar trebui să ai o strategie de etapă, dar și una generală. Câteodată e mai bine să mizezi pe sprinteri (fonduri de acțiuni), câteodată pe cățărători (fonduri de obligațiuni), însă diversificarea e sfântă.

Importantă e strategia generală, alcătuirea echipei tale, a portofoliului tău, astfel încât să câștigi Turul Franței financiar. Vestea bună e că acesta se câștigă mai ușor decât cel din ciclism, tot ce trebuie e să economisești și să investești cam 10% din venitul tău.

Cred că mișcarea, sportul și investițiile merg mână-n mână. Apucă-te de amandouă pentru sănătatea ta fizică și financiară. Îți vei mulțumi peste ani și ani.