Cam așa începea un banc bun înainte de anii 90, iar dacă rămaneți cu mine până la final, găsim împreună poanta. Dar să revenim în zilele noastre. În România există mulți oameni care au început să câștige salarii decente, indiferent dacă vorbim de persoane care lucrează în sectorul IT, corporații, multinaționale sau au activități în profesii liberale. De ce să nu spunem că și alte categorii de salariați cum ar fi medicii sau unii funcționari de stat au înregistrat creșteri salariale semnificative în ultima perioadă. În plus, există o categorie importantă de antreprenori români care au ajuns la un nivel bun de confort financiar.
Toți acești oameni au muncit din greu și muncesc în continuare în fiecare zi pentru veniturile lor. Iar o parte din aceste venituri ar trebui să se transforme în economii.
Aceste economii ar trebui să aibă orizonturi de timp diferite în funcție de scopul acestora. Astfel, putem economisi pe un orizont de timp scurt, cu scopul de a finanța achiziția unui telefon nou sau a unei vacanțe ce va avea loc peste câteva luni. Alți oameni economisesc cu un orizont de timp ceva mai lung pentru a strânge banii pentru un avans de casă.
O altă categorie de oameni au un orizont de timp lung și economisesc având ca obiectiv finanțarea școlii copilului pentru un trai decent la bătrânețe. Din păcate însă, în România, numărul celor care au un orizont îndepărtat în ceea ce privește economisirea este foarte scăzut.
Acest lucru este oarecum de înțeles. Dacă ne gândim că în ultima sută de ani, în România am trecut prin perioade de inflație galopantă sau prin naționalizări și stabilizări monetare, este de înțeles că românii și-au pierdut obișnuința să economisească pe un orizont de timp de zeci de ani. Economiile de o viață a bunicilor și străbunicilor noștri au dispărut peste noapte la sfârșitul anilor 40, iar banii puși deoparte de părinții noștri în perioada comunistă și-au pierdut valoarea în perioada anilor 90.
Mai mult decât atât, am întâlnit numeroși oameni care refuză să se gândească la momentul pensionării fiind convinși ori că “nu mai apucă ei pensia” ori că oricum “statul este cel obligat să aibă grijă de ei”.
Pe de altă parte, tentațiile de a cheltui sunt foarte mari, România este acum o societate consumeristă în care economisirea nu este un subiect care să atragă atenția.
Orice discuție despre economisire este plicticoasă, pentru că economisirea în esența ei este un proces lung care se întâmplă pe parcursul a mulți ani. Iar atunci când vorbești cu cineva despre economisire pe termen lung, în cele mai multe cazuri, nu faci altceva decât să îl plictisești.
Totuși lucrurile stau în felul următor. Să ne imaginăm o persoană care are 35 de ani și are un salariu net lunar de 7000 lei/lună. Această persoană se hotărăște să economisească lunar pentru vreamea când va ieși la pensie, suma de 500 lei.
Acești 500 lei reprezintă aproximativ 7% din venitul său lunar și reprezintă 16.6 lei/zi, ceva mai puțin de un pachet de țigări. La un salariu de 7000 lei/lună acești 500 de lei pe care îi va economisi nu îi va schimba în mod radical viața.
Pe de altă parte după 30 de ani, la vârsta pensionării, va avea în cont aproximativ 350,000 lei, care trebuie să recunoaștem că este o sumă atrăgatoare. La cei 350,000 lei am ajuns presupunând o rată medie de creștere (randament mediu) de 4%. Dacă am utiliza o rată de creștere de 5%, suma ar crește la aproape 420,000 lei. Iar 5% rata medie de creștere pe următorii 30 de ani este cât se poate de plauzibilă în condițiile unor plasamente eficiente.
Dar ce înseamnă 420,000 lei? Dacă nu mai considerăm că facem în continuare plasamente cu acești bani după ce ne retragem din activitate și am începe să cheltuim acești bani și tot am ajunge să mai avem o sumă de 1750 lei/lună, disponibilă în următorii 20 de ani. Bineînțeles calculul este unul foarte simplu și nu ia în considerare faptul că avem posibilitatea să încasăm în continuare dobânzi/randament pentru suma de 420,000 lei.
Bineînțeles însă că pentru cei mai mulți dintre noi, acest calcul este unul plicticos și la prima vedere fără prea mare importanță. Orizontul de timp de 30 de ani este extrem de îndepărtat și pare mult mai facil să cheltuim cei 500 de lei pe două- trei ieșiri în oraș sau pe haine/obiecte.
În plus, o parte importantă din cei care au început să câștige bine în România au rate la bănci și nici nu vor să audă să își reducă în continuare venitul disponibil prin economisire pe termen lung.
Pe de altă parte cred că cu toții am fost în concedii în străinătate, și am privit ușor invidioși cohortele de turiști germani, francezi sau nordici, de vârsta a treia, care își petrec vacanțele peste tot în Europa. De multe ori, poate ne-am întrebat cum pot acești pensionari europeni să își petreacă concedii lungi în diferite colțuri însorite ale Europei sau de ce nu a Asiei, în timp ce la noi în țară situația pensionarilor nu este nici pe de parte una bună.
Să fiți siguri că nu din pensiile primite de statul german, francez sau olandez își permit acești oameni un nivel de trai atât de ridicat. Acești oameni au economisit pe parcursul întregii vieți și astfel când au ajuns la momentul retragerii din activitate pot să își permită să trăiască așa.
Pentru a visa că peste 20 sau 30 de ani să putem și noi să avem o viață cu adevărat bună, să ne bucurăm alături de cei dragi și de timpul liber apărut odată cu retragerea din activitate, trebuie să înțelegem că economisirea pe termen lung este vitală.
Plăteștete primul pe tine însuți, economisește inteligent și eficient, informează-te și află cât mai multe lucruri despre ce instrumente de economisire/investiție sunt potrivite pentru planul tău de economisire pe termen lung.
Viitorul tău este important. Tu ești important.
Dan Popovici, CEO
Avertisment
Acest articol are caracter pur informativ și prezintă opinii personale ale autorului. Articolul nu reprezintă o recomandare de investiții din partea OTP Asset Management România SAI S.A. sau o ofertă fermă de a contracta produsele financiare la care face referire acesta. De asemenea, articolul nu reprezintă o consiliere financiară personalizată cu privire la investiții sau consiliere fiscală/juridică. OTP Asset Management România SAI S.A. nu este responsabilă în privința potențialelor pierderi rezultate în urma tranzacțiilor desfășurate în concordanță cu ideile exprimate în acest articol. Deși informațiile prezentate au fost verificate cu atenție, OTP Asset Management România SAI S.A. nu este responsabilă pentru informațiile prezentate în acest document, acestea putând fi modificate fără nicio notificare prealabilă. Vă atenționăm că valoarea investiției dumneavoastră poate crește sau poate scădea în timp, iar performanțele anterioare nu reprezintă o garanție a realizărilor viitoare. Nu este permisă preluarea informațiilor din acest articol fără precizarea sursei.
